Atenția nu este o singură funcție: patru sisteme care pot ceda separat

„Nu mă pot concentra” poate însemna patru lucruri diferite, cu cauze și soluții diferite.

„Nu mă pot concentra” poate însemna patru lucruri diferite, cu cauze diferite și soluții diferite.

În vorbirea de zi cu zi, atenția este un singur lucru. La evaluare însă, ea se împarte în mai multe componente, care pot fi afectate separat. Iată de ce aceeași plângere cere teste diferite.

Ce este atenția susținută?

Este capacitatea de a rămâne la fel de eficient într-o sarcină monotonă, minute în șir. Cedează, de obicei, în oboseala cronică, în apneea de somn, după loviturile la cap și în scleroza multiplă. La testare se vede ca o scădere treptată a performanței pe măsură ce proba avansează.

Ce este atenția selectivă?

Este capacitatea de a filtra ce nu e important. Când este slabă, orice zgomot din birou sau orice conversație din apropiere îți strică activitatea.

Ce este atenția împărțită?

Înseamnă să faci două lucruri în același timp. Este cea mai sensibilă la vârstă și la orice problemă care afectează creierul în ansamblu. Prima plângere este adesea: „Nu mai pot face două lucruri deodată.”

Ce rol are memoria de lucru?

Înseamnă să ții minte și să folosești o informație timp de câteva secunde: un număr de telefon, un calcul făcut în minte, firul unei fraze lungi. Seamănă cu memoria RAM a unui calculator. Când este slabă, senzația este aceea de „am pierdut ce voiam să spun”.

Un profil detaliat schimbă recomandarea. Spre exemplu, o atenție susținută slabă trimite spre somn și oboseală, pe când o memorie de lucru slabă trimite spre strategii de „scoatere” a informației pe hârtie și spre reorganizarea sarcinilor.

De aceea, un scor global nu ajunge. Iar înainte de orice concluzie trebuie excluse cauzele reversibile: somnul insuficient, medicamentele care sedează, anemia, o tiroidă leneșă, depresia, anxietatea, consumul de alcool.

Pentru o evaluare neuropsihologică, programează-te prin una dintre clinicile cu care colaborez.

Alte articole