Rezerva cognitivă: „contul de economii” al creierului și cum îl alimentezi la orice vârstă

De ce unii oameni cu modificări de Alzheimer în creier nu au avut niciun simptom? Ce este rezerva cognitivă și cum o construiești, la orice vârstă.

Cercetările despre creier au scos la iveală un fapt surprinzător: la autopsie, unii oameni au în creier modificările tipice bolii Alzheimer (plăci și degenerări), dar în timpul vieții nu au avut niciun simptom. Au gândit limpede până la final. Diferența? Rezerva cognitivă. Iată ce este și cum o poți construi.

Ce este rezerva cognitivă?

Gândește-te la creier ca la un oraș cu mai multe drumuri. Dacă un drum e blocat, traficul se mută pe altul. Rezerva cognitivă înseamnă numărul de „drumuri ocolitoare” pe care le are creierul tău. Cu cât are mai multe conexiuni, rețele și strategii de rezervă, cu atât tolerează mai bine uzura, fie că e vorba de îmbătrânire, de un AVC sau de o boală neurodegenerativă.

Două persoane pot avea exact aceeași „uzură” a creierului: una funcționează normal, cealaltă are simptome severe. Prima are o rezervă mare, iar creierul ei „ocolește” zonele afectate.

Spre exemplu, să ne imaginăm două doamne de aceeași vârstă, care au amândouă, la investigațiile imagistice, semnele unui început de boală Alzheimer. Prima, fostă învățătoare, citește zilnic, joacă cărți cu vecinele și face voluntariat. Funcționează aproape normal, cu mici dificultăți. A doua a dus o viață izolată după pensionare și are nevoie de ajutor pentru activitățile zilnice. Aceeași boală, rezervă diferită, drum diferit.

Ce construiește rezerva și când?

Rezerva se construiește toată viața, dar nu este niciodată prea târziu să mai adaugi ceva. Iată ce contează:

• Educația și munca stimulantă. Anii de școală și un loc de muncă în care rezolvi mereu probleme noi construiesc baza cea mai solidă. Facultatea nu este însă obligatorie: contează provocarea mentală continuă, nu diploma.
• Învățarea unor lucruri cu adevărat noi. Nu repetarea celor pe care le știi deja, ci noutatea: o limbă străină, un instrument muzical, un joc nou de strategie, un dans cu pași noi. Activitatea trebuie să fie, în același timp, grea și plăcută.
• Viața socială activă. O conversație reală cu alți oameni este unul dintre cele mai complexe exerciții pentru creier: asculți, interpretezi, anticipezi, formulezi. Izolarea „roade” rezerva, prieteniile o alimentează.
• Mișcarea. Exercițiul fizic crește fluxul de sânge către creier și stimulează formarea de noi conexiuni, chiar și la 70–80 de ani.
• Somnul bun. În somnul profund, creierul își „spală” reziduurile și consolidează conexiunile. Ani la rând de somn prost înseamnă o rezervă erodată.

Cum îți alimentezi „contul” chiar de săptămâna aceasta?

• Schimbă rutina. Alt drum spre piață, o rețetă nouă, mâna stângă când te speli pe dinți. Mici noutăți, cu efect real.
• Învață ceva ce nu știi deloc. Spre exemplu, 15 minute pe zi de italiană pe telefon valorează mai mult decât o oră de televizor.
• Joacă jocuri de strategie. Șah, table, cărți, sudoku dificil – cu condiția să crești nivelul, nu să repeți mecanic.
• Ieși din casă, printre oameni. Un club, biserica, voluntariatul, un curs. Întâlnirile față în față, nu doar telefonul.
• Mergi alert 30 de minute, de cel puțin 4 ori pe săptămână. Este cel mai studiat „medicament” pentru creier.
• Ai grijă de auz. Poate te surprinde, dar pierderea auzului netratată grăbește pierderea rezervei, pentru că creierul primește tot mai puțini stimuli. Un aparat auditiv este și el o investiție în rezervă.

Ce nu construiește rezervă?

• Televizorul privit pasiv, ore întregi.
• Repetarea la nesfârșit a acelorași activități ușoare (spre exemplu, doar rebusurile pe care le rezolvi oricum).
• „Jocurile de antrenament pentru creier” făcute singur, mecanic. Ajută puțin și doar la jocul respectiv.
• Izolarea și rutina rigidă.

Ce e bine să reții?

Rezerva cognitivă nu te ferește sigur de boală, dar îți „cumpără” ani de funcționare bună. Și, spre deosebire de un cont bancar, o poți alimenta la orice vârstă, cu lucruri simple: noutate, oameni, mișcare, somn. Cel mai bun moment să începi a fost la 20 de ani. Al doilea cel mai bun moment este azi.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul de specialitate. Pentru o evaluare neuropsihologică, programează-te prin una dintre clinicile cu care colaborez.

Alte articole